#figuriesențiale #shadowlibrary sau idei și muzici “contemporane” cu #generațiadeaur
“Există o formă de aplecare spre folclor care vizează folosirea accentuată a unor elemente ritualice arhaice, așa cum apar ele în creația compozitoarei Miriam Marbé, a lui Nicolae Brânduș și Liviu Dănceanu. Pe Miriam Marbé în multe piese o preocupă "regăsirea surselor înseși ale muzicii", făcând apel deseori la gest și mai ales la puterea cuvântului, a chemărilor rituale ce transformă discursul sonor într-un fel de speaking music (Ritual pentru setea pământului, Concert pentru Daniel Kientzy și orchestră etc.) într-o manieră atât de convingătoare, încât, după Thomas Beimel: "Miriam Marbé nu folosește ritualurile, ritualurile trăiesc în muzica sa" (Revista Muzica nr. 4/1993, p.18).”
de la folclor la esență - orientari directii curente ale muzicii românești din a doua jumătate a secolului xx - Irinel Anghel
Myriam Marbé - Ritual pentru setea pământului (1968):
Incantație (1963-1964):
Des-cântec (1985):
de ce ne concentrăm pe avangarda din muzica contemporană în primul rând?
pentru că e … antemergătoare și pentru că istoria ei nu-i așa anecdotică și personală precum e spre exemplu memoria din jurul mișcării rock. pentru că e puțin cunoscută.
ca să punem problema cât mai complet, această muzică a fost (continuă să fie?) un fel de formă de organizare (în domeniul artistic al reprezentării) ce reușește să surprindă mișcările sociale cam cu 20-40 ani înainte de a se întâmpla — aceasta e o teorie a lui Jaques Attali din cartea sa Zgomote. Eseu despre economia politică a muzicii (Bruits. Essai sur l’économie politique de la musique, Paris, PUF, 1977, 304 p) care a fost discutată și înainte de 89 în revista Secolul XX